Titel

The Future of National Identity in the Context of the Process of "Europeanization". The Romanian Case

Autoren

Simona Stefanescu,  Bucharest

Der Beitrag widmet sich der jüngsten historischen Rekonstruktion von nationaler Identität aus der Sicht der konstruktivistischen Soziologie und Kommunikationswissenschaft. In einer ersten Phase wird versucht, die Eigenschaften einer künftigen nationalen Identität im Vergleich zu einer europäischen Identität aufzuzeigen.

Im Kontext der "Europäisierung" verlangt die symbolische Transformation der nationalen Identität eine Neudefinition erstens des nationalen Raumes und zweitens der geografischen Parameter von Identitätskonstruktionen. Im Fall Rumäniens steht hinter diesem Transformationsprozess der Mythos der Re-Integration und der Wiederfindung. Da das Konzept der Verteidigung der Grenzen immer vor persönlichen Werten wie Freiheit Vorrang hatte und einen unvergleichlichen Wert darstellte, wurde die Beständigkeit dieses Werte anhand einer Analyse der Presse vom 25. November 2002, welche über den Besuch von George W. Bush in Bukarest am 23. November 2002 berichtete, getestet. Die Untersuchung gründet sich auf die Methode der Content Analysis der elf wichtigsten rumänischen Tageszeitungen.

So konnte eine, wenn auch begrenzte, symbolische Herausforderung bei der Neudefinition des rumänischen Territoriums ausgemacht werden: der Raum einer "russischen Einflusszone" und der Raum eines "NATO-Einflussbereichs" wurde nun durch eine neue Struktur ersetzt, die nicht nur die Integration des rumänischen Raumes in die Nordatlantische Allianz, ohne den Ausschluss russischer Beziehungen ermöglicht, sondern dabei gute Beziehungen zu Russland voraussetzt.

Lucrarea abordează procesul istoric actual de re-construcţie a identită ţii naţionale, plasându-se într-o perspectivă deschisă de curentul constructivist în ştiinţele sociale – sociologia şi ştiinţele comunicării. Studiul de faţă reprezintă o primă fază a unei cercetări care vizează identificarea noilor coordonate ale identită ţii naţionale în comparaţie cu sau vs. identitatea europeană. În contextul procesului de extindere a Uniunii Europene, acest subiect reprezintă unul de interes major pentru cercetarea academică actuală.

Transformarea simbolică a identită ţii naţionale în contextul procesului de "europenizare" presupune şi o redefinire şi redimensionare spaţială. Această operaţiune simbolică are loc în două direcţii: 1) prin "remodelarea" spaţială şi 2) prin repunerea în chestiune a parametrilor geografici ai construcţiei identită ţii. În cazul românesc, ceea ce se află în spatele acestor transformări este mai degrabă mitul re-integrării, al re-găsirii. Cum conceptul de apărare a frontierelor a avut întotdeauna o valoare excepţională în imaginarul românesc, această valoare colectivă surclasând de departe alte valori individuale, precum libertatea, de exemplu, am analizat în ce măsură această ipoteză sugerată de considerente teoretice se regăseşte şi se confirmă în mediatizarea unui eveniment care a propus un nou cadru de referinţă şi o nouă percepţie spaţio-temporală. Este vorba despre vizita preşedintelui american, George W. Bush, la Bucureşti, vizită care a urmat, la două zile distanţă, invitaţiei adresate României de aderare la Alianÿa Nord-Atlantică. Ipoteza a fost testată printr-o analiză comparativă a presei scrise româneşti publicată în prima zi după vizita preşedintelui american, mai precis presa de luni, 25 noiembrie 2002 (vizita a avut loc sâmbătă, 23 noiembrie). Cercetarea s-a bazat pe metoda analizei de conţinut (cu tehnicile analizei frecvenţelor şi analizei de tendinţă) asupra celor mai importante 11 ziare româneşti cu acoperire naţională.

Una dintre concluziile cercetării a fost aceea că anumitor limite care definesc strict spaţial teritoriul li se adaugă o încărcătură simbolică ce poate să îl redefinească. Astfel, în cazul nostru, vechea structură care împărţea spaţiul în "sfera de influenţă rusească" şi "sfera de influenţă a NATO" (între cele două existând o disjuncţie exclusivă), face acum loc unei noi structuri, în care integrarea spaţiului românesc într-una din sfere, cea a Alianţei Nord-Atlantice, nu mai exclude o bună relaţie cu Rusia, ba, mai mult, chiar o presupune.

pdf of article > Download Article
(PDF, 909 KB)
acrobat reader > Download Acrobat Reader
(Externes Download-Link)
CSS is validValid XHTML 1.0 TransitionalLevel Double-A conformance icon,
          W3C-WAI Web Content Accessibility Guidelines 1.0